Justificarea prețului neobișnuit de scăzut

Ai primit prin SEAP o solicitare de clarificări la preț, cu termen de trei zile lucrătoare. Mai jos e ce trebuie să conțină răspunsul, ce caută efectiv comisia în el și – partea pe care aproape nimeni nu o scrie – ce nu are dreptul comisia să îți reproșeze.

Când se declanșează

O ofertă prezintă un preț aparent neobișnuit de scăzut atunci când prețul ofertat, fără TVA, reprezintă mai puțin de 80% din valoarea estimată a contractului (art. 136 alin. 4 din H.G. nr. 395/2016). Sub acest prag, autoritatea contractantă nu are de ales: are obligația de a solicita clarificări cu privire la preț (art. 210 alin. 1 din Legea nr. 98/2016).

Solicitarea în sine nu e o acuzație și nu înseamnă că ai greșit ceva. E o procedură declanșată automat de un procent. Ce urmează după ea nu mai e însă automat deloc, iar acolo se pierd ofertele.

Termenul

În practică, autoritățile acordă între două și patru zile lucrătoare. Poți cere o prelungire, dar nu există niciun text care să oblige autoritatea să ți-o acorde în cazul justificării de preț. Iar dacă o ceri și nu primești răspuns, ai ieșit din termen și oferta se respinge.

Consecința practică e simplă: tratezi termenul ca fiind real și pornești imediat după ofertele de la furnizori. Sunt singura parte a răspunsului care nu depinde de tine, iar în trei zile lucrătoare un furnizor poate foarte bine să fie în concediu. Cererile către furnizori pleacă în ziua în care primești solicitarea, înainte să scrii un rând din adresă. Restul răspunsului îl compui în paralel.

Ce trebuie să conțină răspunsul

Legea enumeră la art. 210 alin. (2) la ce se pot referi clarificările, iar solicitările comisiilor reiau de regulă exact această listă:

• fundamentarea economică a modului de formare a prețului, prin raportare la procesul de producție, serviciile furnizate sau metodele de construcție utilizate;
• soluțiile tehnice adoptate și orice condiții deosebit de favorabile de care beneficiezi;
• originalitatea lucrărilor propuse;
• respectarea obligațiilor prevăzute la art. 51 alin. (1) – mediu, social și relații de muncă;
• respectarea obligațiilor prevăzute la art. 218;
• posibilitatea de a beneficia de un ajutor de stat.

Normele adaugă ce anume trebuie să însoțească explicațiile: dovezi concludente și, după caz, documente privind prețurile ce pot fi obținute de la furnizori, situația stocurilor de materii prime și materiale, modul de organizare și metodele utilizate în procesul de lucru, nivelul de salarizare al personalului, performanțele și costurile utilajelor sau echipamentelor de lucru (art. 136 alin. 2 din H.G. nr. 395/2016).

O regulă de formă care contează mai mult decât pare: răspunzi punct cu punct, în ordinea și cu numerotarea din solicitare. Comisia bifează. Un răspuns eseistic, care acoperă tot dar nu urmează structura cerută, se citește ca un răspuns incomplet.

Un singur element din listă nu are marjă de negociere. Autoritatea respinge întotdeauna oferta atunci când constată că prețul neobișnuit de scăzut vine din nerespectarea obligațiilor de la art. 51 alin. (1), deci tariful orar al manoperei din formularul C7 trebuie să fie peste salariul minim orar din construcții. E o verificare binară, prima pe care o face comisia, și în practică aproape toți ofertanții o trec – tocmai pentru că e o regulă, nu o apreciere.

Anatomia unui răspuns care trece

Materialele. Se răspunde la materialele pe care le-a nominalizat comisia. Solicitările sunt uneori foarte detaliate: una dintre cele primite de noi enumera peste treizeci de poziții, de la agregate, betoane și oțel-beton până la tâmplărie de aluminiu, tablouri electrice și ventiloconvectoare. Când solicitarea nu nominalizează nimic și cere generic justificarea prețului, se acoperă materialele cele mai importante sau cu valoarea cea mai mare în ofertă, iar criteriul de selecție se spune explicit în adresă.

Manopera: trimitere la formularul C7, cu tariful orar cuprins în ofertă și cu mențiunea că este superior salariului minim din construcții. Dacă ți se cere, se atașează extrasul Revisal și lista categoriilor de personal.

Utilajele: trimitere la formularul C8, cu prețurile pe oră de funcționare, însoțită de contractul de închiriere sau de registrul mijloacelor fixe, după caz. Contractul de închiriere e o justificare la fel de bună ca proprietatea, atâta timp cât tarifele din el sunt cele cotate în C8.

Condițiile deosebit de favorabile: proximitatea față de furnizorii principali sau față de stația de betoane, utilajele aflate în proprietate care elimină costul de închiriere, baza de producție din apropierea amplasamentului. Se scriu doar dacă sunt reale și verificabile – o afirmație de acest tip care nu se susține strică tot restul adresei.

Ajutorul de stat: declarație pe propria răspundere.

Lista anexelor, numerotată, la finalul adresei. Pare un detaliu birocratic, dar e felul în care comisia verifică rapid că ai acoperit tot ce a cerut.

Ofertele de la furnizori, partea grea

Aici se pierd cele mai multe dosare, și nu din rea-credință. Unii furnizori răspund greu, alții nu vor să emită o ofertă fermă, alții pur și simplu nu sunt disponibili în intervalul acela.

Când ajung totuși, o comisie se uită la ele cu ochi de auditor. Din deciziile CNSC pe acest subiect, motivele pentru care o ofertă de furnizor devine inutilizabilă sunt aproape întotdeauna aceleași:

• nedatată – nu se poate stabili momentul emiterii;
• datată înaintea inițierii procedurii, dar făcând trimitere la obiectivul de investiții respectiv – de unde știai de el înainte să fie publicat?
• fără beneficiar identificat sau fără semnătura emitentului;
• cu prețuri loco depozit, de la o distanță mai mare decât cea cotată în formularul C9.

Un reproș pe care îl vei întâlni și care nu ar trebui să te îngrijoreze: că ofertele de preț sunt datate după primirea solicitării de clarificări. E firesc să fie. Nimeni nu cere oferte ferme pentru toate materialele înainte de a ști că i se vor cere. Într-o speță, comisia a invocat exact asta – o ofertă de furnizor emisă la peste o lună după termenul de depunere, deci obținută, în opinia ei, strict pentru justificare. Consiliul a încadrat reproșul între aspectele de formă și a admis contestația. Ce contează e ca oferta să fie datată, asumată de emitent, adresată ție și coerentă cu ce ai cotat – nu ca ea să fie anterioară depunerii ofertei.

Ultima e cea mai periculoasă, pentru că oferta arată bine în sine. Într-o speță, ofertantul a depus o ofertă corectă pentru mixturi asfaltice, dar prețurile erau loco stație, iar stația se afla la minimum 77 km de amplasament, în timp ce în C9 transportul fusese cotat la maximum 25 km. Documentul adus ca dovadă a devenit dovada contrară: o cotare corespunzătoare a transportului ar fi dus la un preț mai mare. Înainte să trimiți oferta unui furnizor, verifică dacă distanța din ea se potrivește cu cea din C9.

Merită știut și deznodământul speței: contestația a fost admisă. Motivul e instructiv. Solicitarea inițială a autorității fusese generică – „clarificați modalitatea de fundamentare a prețului ofertat” – fără să indice ce documente se așteaptă, în ce formă și cu ce dată. Or, comunicarea către ofertant trebuie să fie clară și să definească în mod explicit și suficient de detaliat în ce constă solicitarea comisiei de evaluare (art. 134 alin. 3 din H.G. nr. 395/2016). Consiliul a reținut că, în lipsa unei asemenea precizări, nu i se poate reproșa ofertantului forma documentelor depuse, iar comisia trebuia să ceară clarificări suplimentare înainte de a respinge.

E o apărare reală, dar nu e un plan. Pe ea te bazezi după respingere, nu înainte de ea.

Ce nu e motiv de respingere

Trei reproșuri apar constant în respingerile pe preț și niciunul nu rezistă în fața Consiliului.

1. Prețul din ofertă e mai mare decât cel din oferta furnizorului. O comisie a considerat că diferența reprezintă un adaos comercial pe care ofertantul nu are dreptul să îl impună, iar retransmiterea ofertei revizuite a furnizorului ar constitui modificarea propunerii financiare, deci ofertă inacceptabilă. Consiliul a respins ambele argumente: retransmiterea unui document-suport nu modifică propunerea financiară, iar evaluarea a fost făcută cu un formalism excesiv.

2. Ai corectat ceva la clarificări, deci ți-ai modificat oferta. Regula e că modificarea conținutului propunerii tehnice sau financiare prin răspunsul la clarificări atrage inacceptabilitatea – dar cu o excepție explicită: erorile aritmetice și aspectele care pot fi clarificate se corectează, iar oferta rămâne admisibilă (art. 134 alin. 6 și alin. 10 din H.G. nr. 395/2016). Într-o procedură recentă, o valoare preluată greșit din devize în formularul de ofertă a fost corectată exact pe acest temei, cu formularul refăcut anexat la răspuns.

3. Nu ai justificat matematic. Acesta e cel mai frecvent și cel mai slab. Într-o speță în care prețul reprezenta 65,37% din valoarea estimată, comisia a respins oferta pentru că explicațiile ar fi fost „superficiale” și nu ar fi cuprins o fundamentare matematică a prețului. Consiliul a anulat respingerea, cu trei argumente care merită reținute:

• art. 210 din Legea nr. 98/2016 e edictat în favoarea autorității contractante, pentru protejarea bugetului public, nu ca instrument de excludere a unor ofertanți;
• o ofertă cu prețuri scăzute poate fi respinsă doar dacă se probează că, din cauza acelor prețuri, nu se poate asigura îndeplinirea contractului la parametrii cantitativi și calitativi din caietul de sarcini – iar sarcina acestei dovezi revine autorității;
• calculele erau deja acolo: în formularul F3 și în centralizatoarele din propunerea financiară.

De aici iese o tehnică de redactare pe care o folosim în fiecare răspuns: trimite explicit la formularele din propunerea financiară – F3, C6, C7, C8, C9 – ca fiind fundamentarea matematică a prețului. Ele nu sunt anexe la justificare. Ele sunt justificarea, depusă încă de la ofertare.

Dacă totuși te resping

Respingerea vine ca ofertă neconformă, în temeiul art. 136 alin. (3) coroborat cu art. 137 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016. Toate cele trei spețe de mai sus s-au încheiat cu admiterea contestației, ceea ce spune ceva despre calitatea medie a respingerilor pe preț: sunt printre cele mai atacabile decizii dintr-o evaluare, pentru că cer autorității o motivare pe care de multe ori nu o are.

Termenele și mecanica depunerii sunt în articolul despre contestația la CNSC.

Cum lucrăm noi

Pregătim răspunsul la solicitarea de justificare a prețului: structurat pe punctele și numerotarea solicitării, cu trimiterile la formularele din propunerea financiară, cu notele de fundamentare pentru manoperă și utilaje și cu lista anexelor. Îți spunem de la început ce documente trebuie să obții tu – în principal ofertele ferme de la furnizori – ca să pornești după ele în prima zi, nu în a treia.

Dacă oferta a fost pregătită de noi, munca e considerabil mai scurtă: devizele, listele de resurse și lista furnizorilor declarați în propunerea tehnică există deja, iar răspunsul se construiește pe ele, fără reconstituiri.

Actualizat: septembrie 2026

Articol scris de Cosmin Ursulescu, expert achiziții publice din 2007, de partea ofertanților și a autorităților contractante. Despre noi.