Model situație de lucrări în construcții
Dacă ai ajuns aici căutând un model de situație de lucrări, îl găsești mai jos. Sunt cinci fișiere editabile, extrase dintr-o lucrare reală de construcții, cu datele de identificare și cu toate valorile eliminate. Rămâne structura, adică exact partea care te interesează.
Formularul e însă partea ușoară. O situație de lucrări se întoarce rareori pentru că tabelul arată greșit și aproape întotdeauna pentru că lipsește ceva ce trebuia făcut înainte de a o întocmi. Dacă decontarea ta s-a oprit deja, treci direct la partea cu motivele.
Formularele, de descărcat
- Situație de lucrări – formularul F3, lista de cantități realizate (.docx)
- Centralizator F2 – realizările pe obiect (.docx)
- Centralizator F1 – realizările pe obiectiv (.docx)
- Formularul C6 – lista resurselor materiale realizate (.docx)
- Notă de comandă suplimentară – formularul F4 (.docx)
Nota de renunțare are aceeași structură ca nota de comandă suplimentară; se schimbă doar denumirea documentului și sensul cantităților.
Extras dintr-o situație de lucrări întocmită în februarie 2026, pentru partea de arhitectură a unei creșe. Este situația numărul 18 de pe aceeași lucrare.
Ce este, de fapt, o situație de lucrări
Este documentul prin care executantul cere la plată lucrările executate efectiv până la o anumită dată. Nu e un raport de progres și nu e o estimare: fiecare rând trebuie să aibă acoperire în teren și în cartea tehnică.
Se întocmește pe structura formularului F3 din ofertă, cu aceleași articole, aceleași unități de măsură și aceleași prețuri unitare. Singurul lucru care se schimbă sunt cantitățile. De aici vine și prima regulă practică, vizibilă în extrasul de mai sus: numerotarea rămâne cea din ofertă. Pozițiile merg 3, 6, 7, 10, apoi sar la 23 și 24, pentru că în perioada respectivă s-au executat doar acele articole. Renumerotarea de la 1 rupe legătura cu oferta și e primul lucru care sare în ochi la verificare.
Cum e construit formularul F3
Formularul are două zone. Secțiunea tehnică ține numărul poziției, denumirea articolului cu indicativul lui de normă, unitatea de măsură și cantitatea. Secțiunea financiară ține prețul unitar fără TVA și totalul, care e pur și simplu cantitatea înmulțită cu prețul unitar.
Articolele se grupează pe subcategorii de lucrări – fațadă, învelitoare, acoperiș înclinat, copertine, compartimentări, pardoseli, plafoane, împrejmuire – cu un total pe fiecare grupă. Gruparea nu e cosmetică: e felul în care situația urcă mai departe în centralizatoare.
La final vine recapitulația, partea pe care cei mai mulți o completează greșit sau deloc: cheltuielile directe defalcate pe material, manoperă, utilaj și transport, greutatea materialelor în tone, orele de manoperă, contribuția asiguratorie pentru muncă, cheltuielile indirecte, beneficiul și TVA-ul.
Recapitulația se preia din structura ofertei. Dacă procentele diferă de cele ofertate, diferența se vede imediat.
Recapitulația e locul în care se vede dacă situația a fost generată din devizele ofertei sau refăcută de mână. În al doilea caz, procentele de indirecte și de beneficiu ajung aproape sigur altele decât cele cu care s-a câștigat licitația, iar asta e o discuție pe care nu vrei să o ai cu dirigintele de șantier.
Centralizatoarele: F2, F1 și C6
O situație de lucrări nu circulă singură. Ea intră într-un lanț de centralizatoare, fiecare cu alt nivel de detaliu.
| Formular | Ce cuprinde | Nivelul |
| F3 | Cantitățile realizate, articol cu articol | Categoria de lucrări |
| F2 | Totalurile categoriilor, pe capitolele devizului general | Obiectul |
| F1 | Totalurile obiectelor, cu coloana separată pentru C+M | Obiectivul de investiție |
| C6 | Resursele materiale consumate, cu cantități și greutăți | Investiția |
În centralizatorul F2 fiecare categorie de lucrări se așază sub capitolul de deviz general care îi corespunde: terasamentele și amenajările exterioare sub 4.1.1, arhitectura sub 4.1.3, instalațiile sub 4.1.4. Dacă o categorie a fost pusă sub alt capitol decât în oferta câștigătoare, centralizatorul nu se mai potrivește cu devizul general al investiției, iar beneficiarul nu poate deconta.
Centralizatorul pe obiect. Coloana din stânga face legătura cu devizul general.
F1 adaugă coloana „din care C+M”, pentru că partea de construcții-montaj se raportează separat, mai ales la lucrările cu finanțare publică sau europeană.
C6 e formularul pe care îl uită aproape toată lumea: lista resurselor materiale, cu consumurile și greutățile lor. Pe lucrarea din exemplu are peste o sută de poziții, de la beton și balast până la șuruburi autofiletante. Se cere atunci când se verifică dacă materialele puse în operă corespund cu cele ofertate și cu documentele de transport.
De ce se întoarce o situație de lucrări
După ani de lucru pe partea de decontare, motivele reale sunt trei, și niciunul nu ține de formular.
1. Cantități fără acoperire în teren. Se trimit spre decontare lucrări neexecutate sau cantități mai mari decât cele făcute efectiv. Uneori e o încercare conștientă de a încasa mai repede, alteori e o măsurătoare făcută în grabă. Rezultatul e același: situația se întoarce, iar următoarea va fi verificată rând cu rând.
2. Terenul diferă de proiect, iar actele nu s-au făcut. Este cazul cel mai frecvent. Listele de cantități din proiect nu mai corespund cu ce se execută în realitate, dar nimeni nu a cerut din timp o dispoziție de șantier de la proiectant, prin care listele să fie corectate. Articolele executate nu există în ofertă, cele din ofertă nu s-au executat, și nu există niciun document care să explice diferența.
3. Actele amânate până la prima decontare. Varianta în timp a problemei de mai sus. Lucrarea merge înainte, actele se lasă pe mai târziu, iar când executantul vrea în sfârșit banii i se cere dispoziția de șantier, nota de renunțare și nota de comandă suplimentară. Toate trei se obțin greu și lent, pentru că cer semnături de la proiectant și de la beneficiar. Decontarea stă până atunci, iar lucrarea a mai avansat între timp cu încă două luni de diferențe nedocumentate.
Concluzia, dacă e să reținem una singură: situația de lucrări nu se blochează din cauza formularului, ci din cauza a ceea ce nu s-a făcut înainte de întocmirea lui. Un model descărcat de pe internet rezolvă forma. Nu rezolvă nimic din ce este mai sus.
NCS și NR: actele care se fac înainte, nu după
Nota de renunțare (NR) și nota de comandă suplimentară (NCS) sunt documentele prin care listele de cantități din proiect se aduc la ce se execută în realitate. NR scoate articolele la care se renunță, NCS adaugă articolele suplimentare.
Ordinea corectă este întotdeauna aceeași:
- Se constată în teren diferența față de proiect.
- Se cere proiectantului o dispoziție de șantier.
- Pe baza dispoziției se întocmesc NR și NCS, în două variante: cu valori și fără valori.
- Abia după aceea articolele respective pot intra într-o situație de lucrări.
Notele se întocmesc pe structura listei pe care o modifică. Nota de comandă suplimentară din exemplul de mai sus e făcută pe formularul F4, pentru că privește echipamente cu montaj, nu lucrări – are coloană de număr al fișei tehnice, exact ca lista din ofertă.
Dacă graficul de execuție al lucrării s-a modificat între timp, actualizarea lui merge în aceeași direcție: vezi secțiunea despre raportarea în execuție din articolul despre graficul Gantt din propunerea tehnică.
Cum lucrăm noi
Întocmim situații de lucrări, centralizatoare, note de renunțare și note de comandă suplimentară pentru executanții care au câștigat lucrarea și trebuie să deconteze.
În practică funcționează simplu. Ne trimiți lista cu articolele și cantitățile pe care vrei să le deconteze, iar situația de lucrări e gata în termen de o zi lucrătoare. Pentru NCS și NR ne trimiți dispoziția de șantier și articolele la care renunți sau pe care le suplimentezi, iar notele se întorc în ambele variante, cu valori și fără valori.
Costul este între 200 și 400 de lei pe situație de lucrări, în funcție de complexitate. Pe o lucrare obișnuită se întocmesc între 10 și 25 de situații, ceea ce înseamnă că întreaga decontare te costă mai puțin decât un abonament anual la o licență de program de devize – licență pe care, altfel, trebuie să o ții și să o știi folosi.
Avantajul e mai mare dacă am pregătit noi și oferta: devizele există deja, cu articolele, prețurile unitare și procentele din oferta câștigătoare, iar situațiile se generează direct din ele. Nu se reconstruiește nimic de mână și nu apar diferențe la recapitulație.
Aveți o licitație în lucru?
Trimiteți numărul anunțului din SEAP și primiți o ofertă de preț. Analizăm documentația și vă spunem ce presupune participarea. Răspundem în aceeași zi lucrătoare.
Actualizat: septembrie 2026
Articol scris de Cosmin Ursulescu, expert achiziții publice din 2007, de partea ofertanților și a autorităților contractante. Despre noi.