Cerinte abuzive solicitate in cadrul licitatiilor publice

cerinte abuzive licitatii

Probabil v-ati intalnit deseori cu cerintele abuzive solicitate de autoritatile contractante in cadrul licitatiilor publice. In special la nivel de propunere tehnica, sunt solicitate tot mai multe cerinte tehnice, cu incalcarea flagranta a prevederilor legale, numai cu scopul de a favoriza anumiti ofertanti si de a limita participarea altor competitori.

Pot fi aceste cerinte contestate si anulate? In ce conditii? Care dintre cerinte sunt ilegale si care sunt legale? Vom incerca in cele ce urmeaza sa raspundem la aceste intrebari.

 

Situatia actuala

Pentru autoritatile contractante corupte, procesul de achizitie publica este un veritabil instrument de prin care firmele “de casa” sunt selectate pentru a realiza lucrarile publice.

Principiile achizitiilor publice, cum ar fi nediscriminarea, tratamentul egal, proportionalitatii si transparenţa, desi prevazute in Legea 98/2016, sunt demult uitate atat de autoritatile contractante, comisiile de evaluare, cat si de institutiile care ar trebui sa verifice achizitiile publice cum ar fi Curtea de Conturi, ANAP si altele.

Art. 2 din Legea 98/2016 prevede faptul ca  “Scopul prezentei legi îl constituie asigurarea cadrului legal necesar pentru a realiza achiziţionarea de bunuri, servicii şi lucrări în condiţii de eficienţă economică şi socială”, dar cum se poate vorbi de eficienta economica si sociala, in conditiile in care aproximativ 40 % din licitatiile publice sunt facute cu dedicatie?

Care este costul unei licitatii atribuite unei firme “de casa”? In primul rand, o licitatie “aranjata” inseamna ca o firma va castiga licitatia la un pret cu cel putin 10 % mai mare decat daca ar fi avut concurenta reala (deci statul plateste cu cel putin 10 % mai mult, uneori 20 %) si ca lucrarile vor fi executate prost, iar firma va fi favorizata pe parcursul executiei lucrarilor: va deconta lucrari neexecutate, va deconta lucrari executate sub standardul de calitate si i se vor aproba lucrari suplimentare nejustificate.

In final, factura pe care o platim va fi mult mai mare decat acei 10-15 % pe care ii platim in plus, la prima vedere, dupa o licitatie aranjata.

Pe de alta parte, cerintele abuzive implica un efort mult mai mare din partea firmelor competitoare, care sunt puse sa elaboreze sute de pagini de analize si justificari, numai pentru ca in final sa fie eliminate. Deci, firmele care actioneaza corect nu pot avea acces la lucrari care le pot ajuta sa se dezvolta, ci din contra sunt puse sa cheltuiasca resurse importante pentru ca in final sa li se caute “nod in papura” si sa fie eliminate.

Ce ar trebui solicitat in cadrul propunerii tehnice

Potrivit art. 20 din HG 395/2016, documentatia de atribuire trebuie sa cuprinda “caietul de sarcini”, in care se regasesc “specificatiile tehnice” care, potrivit art. 155 din Legea 98/2016, “definesc caracteristicile solicitate privind lucrarea, serviciul sau produsele care fac obiectul achiziţiei”.

Prin urmare, cerintele pentru elaborarea propunerii tehnice ar trebui intocmite astfel incat ofertantul sa demonstreze ca va respecta specificatiile tehnice solicitate.

O descriere a lucrarii/produselor/serviciilor ofertate, insotita de documente justificate (unde este cazul) ar trebui sa fie in mare parte suficiente pentru autoritatea contractanta. Eventual elaborarea unui grafic Gantt sumar, din care sa reiasa incadrarea in termenul ofertat si prezentarea declaratiilor prin care ofertantul sa isi asume repectarea proiectului tehnic sau a altor cerinte obligatorii ale autoritatii contractante.

Avantajele acestor cerinte simple sunt urmatoarele: ar asigura autoritatea contractanta ca ofertantul ii respecta cerintele, ar simplifica mult procesul de elaborare a ofertelor de catre ofertanti, ar simplifica mult procesul de evaluare a ofertelor de catre comisiile de evaluare a ofertelor, ar scurta durata de realizare a licitatiilor, ar reduce numarul contestatiilor si ar stimula concurenta si eficienta utilizarii fondurilor publice.

Cerinte abuzive solicitate in cadrul propunerii tehnice

Va prezentam mai jos principalele categorii de cerinte abuzive solicitate in cadrul propunerilor tehnice, in special pentru contractele de lucrari.

1. Cerinte legate de personal (capacitatea profesionala)

Sunt abuzive toate cerintele referitoare la capacitatea profesionala din cadrul procedurilor simplificate (achizitii de lucrari cu valori mai mici de 5 milioane de euro si produse si servicii mai mici de 135 000 de euro), in conditiile in care art. 113, alin. (11) din Legea 98/2016 spune clar ca nu sunt admise!

Exemplu cerinte abuzive: solicitare de experti cheie, RTE, sef santier, responsabil cu calitatea, numarul de personal utilizat, modalitatea de acces la personal, calculul necesarului de personal pe fiecare etapa, histograma personalului, organigrama etc.

Toate cerintele legate de personal sunt interzise in cadrul procedurilor de achizitii simplificate!

De fapt, daca ar fi fost legale, acestea ar fi trebuit cerute la nivel de DUAE, insa deoarece sistemul electronic nu permite solicitarea acestora, autoritatile contractante le-au mutat in caietul de sarcini deoarece acolo poti sa scrii ce vrei si nu te verifica nimeni.

2. Grafic Gantt excesiv de detaliat

Referitor la graficul Gantt, in cadrul procedurilor simplificate se accepta numai cerinte de conformitate, in conformitate cu Notificarea ANAP din 10.10.2018 cu privire la aspectele care trebuie avute în vedere în situația utilizării graficului de execuție drept cerință aferentă modului de întocmire a propunerii tehnice pentru contractele de lucrări.

Aceste cerinte de conformitate inseamna ca prin graficul Gantt ofertantul trebuie sa demonstreze ca 1) respecta termenul de maxim de executie, 2) finalizeaza etapele/subetapele aferente lucrarilor in timp, adica daca a fost solicitat un termen limita pentru o numita subetapa, graficul trebuie sa arate ca se respecta si 3) planificarea respecta cerintele autoritatii contractante (termene de analiza solicitate, termene de transmitere observatii, perioade de suspendare pe timp friguros etc.).

Atat si nimic mai mult!

Restul cerintelor sunt abuzive (in cadrul procedurilor simplificate), de exemplu:

– reprezentarea perioadei de mobilizare;

– jaloanele, momentele cheie;

– termene pentru testare, punere in functiune;

–  personalul implicat in fiecare etapa, consumul de resurse pe fiecare etapa, utilajele implicate pe fiecare etapa;

– corelarea Graficului general de realizare a investitiei cu procedurile si normativele tehnice, normele de lucru, resursele de materiale, consumurile cu mana de lucru, consumurile privind transporturile si consumurile de ore de functionare a utilajelor de constructii;

– reteaua legaturilor logice si dependentele intre activitati;

– diagrama drumului critic explicitata pentru fiecare tip de activitate;

– curba S pentru cel mai devreme moment si cel mai tarziu moment, in corelare cu Graficul Gantt

– structura WBS (Work Breakdown Structure): structura de dezvoltare Ierarhică privind activitățile proiectului

– diagrama PERT

3. Cerinte excesive, irelevante pentru contract

Acestea sunt variate si nu au nicio legatura cu desfasurarea reala a proiectului, fiind inventate si preluate de o autoritate contractanta la alta, numai pentru a limita concurenta si a face cat mai greu accesul la licitatie.

Cateva exemple:

– tehnici de planificare cum ar fi tehnica evaluarii repetate a programului, metoda potentialelor, metoda diagramelor de precedenta, tehnica evaluarii grafice repetate a programului: cerinte excesive, fara nicio legatura cu specificatiile tehnice ale ofertei, irelevante pentru contract;

– prezentarea surselor de aprovizionare, traseele de aprovizionare, distanta de transport: o cerinta excesiva si irelevanta;

– planul pentru lucrarile temporare: cerinta excesiva;

– comentariu articol cu articol al cerintelor continute in documentatia de atribuire: o cerinta excesiva, vaga, interpretabila, care nu permite o evaluare unitara si corecta a ofertantilor;

– programul de asigurare a calitatii particularizat la lucrare: cerinta excesiva;

– strategia anticoruptie: o cerinta aberanta care nu are nicio legatura cu specificatiile tehnice ale ofertei si nici nu ar putea fi vreodata elaborata de ofertanti;

– planul cu măsurile privind protecția mediului: este o cerinte excesiva atata timp cat se solicita Declarație privind respectarea legislației privind condițiile de mediu, social și cu privire la relațiile de muncă pe toată durata de îndeplinire a contractului de lucrări;

– autorizatiile statiei de betoane/mixturi asfaltice/laborator de la care se cumpara materiale: cerinte abuzive avand in vedere faptul ca nu se pot stabili cerinte fata de persoane neimplicate in procedura de achizitie publica;

Ce pot face ofertantii?

Operatorii economici care doresc sa participe la licitatii trebuie sa conteste la CNSC aceste cerinte abuzive in termen de maxim 7 zile (in cazul procedurilor simplificate) de la publicarea Documentatiei de atribuire in SEAP.

Gasiti aici mai multe informatii despre procedura de contestare: Cum fac o contestatie catre CNSC? 

Numai prin contestarea si eliminarea acestor cerinte pot beneficia de tratament egal la licitatiile publice si pot schimba comportamentul autoritatilor contractante.

Avantaje Licitatii Publice SICAP

Avantaje licitatii publice SICAP Ce este SICAP? Prin Sistemul Electronic de Achizitii Publice /SICAP se desfasoara anual licitatii in valoare de aproximativ 15 % din [...]

2021-01-04T15:41:26+03:00
Go to Top